Interviu cu un avocat fiscalist: ce nu vă spune nimeni despre PFA în 2024

Am stat de vorbă cu un avocat cu 11 ani de experiență în drept fiscal, care a preferat să nu fie identificat cu numele complet, tocmai pentru a putea vorbi fără restricții despre clienții și cazurile pe care le-a gestionat. Discuția a durat aproape două ore; mai jos găsiți un rezumat editorial, nu un transcript. Prima întrebare a fost directă: câți dintre clienții care se înregistrează ca PFA știu, în momentul înregistrării, care va fi sarcina fiscală totală? Răspunsul: foarte puțini. Cei mai mulți aud de cota de 10% impozit pe venit și consideră că acesta este costul. Ignoră CASS (contribuția la sănătate), CAS (pensia), și mai ales plafonul de la care CASS se calculează la venitul real, nu la plafonul minim. La un venit anual de 120.000 lei, un PFA fără angajați poate plăti în mod real între 22% și 28% din venit în taxe și contribuții, în funcție de alegerea sistemului real sau a normei de venit. Al doilea subiect: deductibilitățile. Teoria spune că PFA-ul poate deduce cheltuielile necesare activității. Practica spune că orice deducere care iese din tiparul obișnuit pentru domeniu generează risc de contestare la control. Un dezvoltator software care deduce un abonament la o conferință internațională are mai puține probleme decât un consultant de marketing care deduce aceeași cheltuială — pentru că inspectorii fiscali au propriile heuristici informale despre ce e plauzibil per domeniu. Concluzia: PFA-ul rămâne o structură bună pentru venituri sub 80.000–90.000 lei anual și pentru activități fără cheltuieli operaționale semnificative. Dincolo de acest prag, calculul trebuie făcut cu un contabil, nu cu un calculator online.